Nașterea vaginală și cezariana: ce trebuie să știi

Felul în care se va naște bebelușul este unul dintre lucrurile la care te gândești cel mai mult în sarcină. Atât nașterea vaginală, cât și cezariana au beneficii și riscuri. Cea mai bună cale este să hotărăști împreună cu medicul, care îți cunoaște situația.

Nașterea vaginală

Dacă nu există un motiv medical împotrivă, pentru tine sau pentru bebeluș, nașterea vaginală este de obicei calea recomandată, iar recuperarea de după este adesea mai rapidă. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că, dacă travaliul progresează normal și mama și bebelușul sunt bine, nu sunt necesare intervenții suplimentare pentru a-l grăbi.

Chiar și când se plănuiește o naștere vaginală, uneori este nevoie de ajutor: travaliul poate progresa lent, se pot folosi vacuumul sau forcepsul sau se poate trece la cezariană din cauza stării bebelușului. Progresul lent al travaliului și îngrijorarea legată de starea bebelușului se numără printre cele mai frecvente motive pentru o cezariană de urgență.

Când este nevoie de cezariană?

Cezariana este o operație prin care bebelușul este extras printr-o incizie în abdomen și uter. Poate fi planificată dinainte sau hotărâtă de urgență în timpul travaliului; o cezariană planificată se face de obicei de la 39 de săptămâni. Când nașterea vaginală ar fi riscantă pentru mamă sau bebeluș, cezariana salvează vieți. Principalele motive includ:

• Un bebeluș în prezentație pelviană care nu poate fi întors
• O placentă așezată foarte jos (placenta praevia)
• Preeclampsie
• Anumite infecții, cum ar fi herpesul genital apărut pentru prima dată spre finalul sarcinii
• Semne că bebelușul nu primește suficient oxigen sau suficiente substanțe nutritive
• Travaliul care nu progresează sau sângerarea vaginală abundentă

Riscurile și recuperarea după cezariană

Cezariana este în general o operație sigură, dar, ca orice intervenție chirurgicală, are riscuri. Mama poate avea o infecție a plăgii sau a uterului, cheaguri de sânge, sângerare abundentă și, rar, o leziune a vezicii urinare. Bebelușul poate avea dificultăți temporare de respirație; acestea sunt mai frecvente la bebelușii născuți înainte de 39 de săptămâni și de obicei se ameliorează în câteva zile. Recuperarea după cezariană durează de obicei mai mult decât după o naștere vaginală. Organizația Mondială a Sănătății arată că o cezariană făcută fără nevoie medicală poate crește probabilitatea de sângerare, infecție, recuperare mai lentă și complicații în sarcinile viitoare.

Majoritatea femeilor care au avut o cezariană nu au probleme în sarcinile următoare și multe pot încerca în siguranță o naștere vaginală data viitoare; în acest caz, este nevoie de o monitorizare mai atentă în timpul travaliului. Totuși, o cezariană poate crește probabilitatea de a fi nevoie de încă una într-o sarcină ulterioară. Rar, pot apărea probleme precum deschiderea cicatricei uterine sau atașarea anormală a placentei de peretele uterin.

“Indiferent cum se întâmplă, o naștere bună este una în care tu și bebelușul sunteți în siguranță, iar tu iei parte la decizii.”

Hotărâți împreună

Este important să vorbești cu medicul despre felul în care vei naște încă de la începutul sarcinii, să-ți pui întrebările și să-ți împărtășești îngrijorările. Medicul ar trebui să-ți explice beneficiile și riscurile, ținând cont de sănătatea ta, de prioritățile tale și de dorința ta de a mai avea sarcini. Dacă îți este frică de naștere, spune-o deschis; există sprijin. Îți poți nota preferința în planul de naștere, dar decizia finală se ia în funcție de situația din momentul nașterii, având în vedere sănătatea ta și a bebelușului.

Ai putea să-l întrebi pe medic: ce fel de naștere se recomandă în cazul meu și de ce? Spitalul unde voi naște are medic anestezist și posibilitatea de cezariană de urgență non-stop? Dacă voi avea cezariană, cum va fi recuperarea și cum va influența sarcinile viitoare? Indiferent ce fel de naștere plănuiești, dacă ți se rupe apa, ai sângerare sau bebelușul se mișcă mai puțin, mergi la spital fără să aștepți.